Ingrijirea parului

Alaturi de ingrijirea fetei, ingrijirea parului are o deosebita importanta, deoarece contribuie la realizarea fizionomiei individuale. Ca si in cadrul tenului, se deosebesc mai multe tipuri de par: normal, gras, uscat. Masurile de ingrijire a parului trebuie sa tina seama de aceste trei tipuri de par.

http://masajcuvacuum.soup.io/post/619071398/Spuneti-adio-celulitei-cu-ajutorul-ventuzelor-de

In general, ingrijirea parului consta in mentinerea integritatii bulbului si a unei portiuni din tija. Asigurarea unei hraniri corespunzatoare si a unei secretii normale a glandelor firului de par.

 

Practic, aceste principii se realizeaza printr-o serie de metode, cum ar fi: curatirea si spalarea parului, periatul si masajul pielii capului.

Parul normal este lucios, moale, matasos, acoperit cu un strat subtire de grasime. Se va spala o data la 10 zile, iar periatul si masajul se vor face cu blandete.

Parul gras este lucios, firele de par si pielea capului sunt lipicioase. Descuamarea pielii capului este deosebit de abundenta; scuamele rezultate se amesteca cu sebumul formand matreata.

Parul uscat este lipsit de luciu, datorita diminuarai stratului de grasimi, este subtire si se rupe usor.

Spalarea parului. In cazul parului normal, spalarea se face la 10 zile, folosind apa lipsita de Saruri (apa dura, cu saruri minerale, nu face clabuc) si sapunurile neutre sau sampoanele cu actiune medie. Clati- rea se face normal si se poate folosi apa in care s-a pus putin otet. Parul gras va fi spalat o data pe sapta- mina. Se va evita spalarea la intervale mai scurte (se motiveaza adesea ca parul este prea gras) deoarece stimuleaza secretia glandelor sebacee, obtinandu-se un efect contrar celui dorit. Se vor alege sampoanele oare nu au o actiune degresanta prea puternica, deoarece degresarea accentuata si rapida a parului stimuleaza secretia sebacee si parul se ingrasa pe masura ce incercam sa il degresam. 

Intre spalari se pot folosi, la intervale de cateva zile, solutii degresante recomandate de medic. Spalarea parului uscat se face la interval de 10-14 zile, preferandu-se sampoanele cu galbenus de ou sau chiar spalatul cu galbenus de ou.

https://ventussa.wordpress.com/2015/09/09/avantaje-si-dezavantaje-ale-tratamentului-cu-ventuze/

Tabloul contemporan al cancerului

indaratul diagnosticului cancer se ascunde un mare model, care se poate exprima intr-o multitudine de tablouri de boala. Fiecare dintre ele se refera la om in existenta sa globala, indiferent de organul de la care a pornit initial. In aceasta privinta, eveni.men.tul cancerului este mult prea complex pentru a-1 raporta numai la organul atins. Tendintele lui de extindere asupra intregului corp arata ca este vorba de intregul om. Ca fantoma de groaza a timpului nostru, cancerul nu-i afecteaza numai pe cei direct vizati, ci intreaga societate, care-1 tabuizeaza ca pe nici un alt tablou de boala. Anual mor in Germania 200 000 de persoane din cauza cancerului, pentru 1991 ne asteptam la alte 330 000 de imbolnaviri. Peste jumatate dintre cei afectati mor, si rata absoluta a mortii de pe urma cancerului tot creste, in ciuda reusitelor medicale.

in afara celei a populatiei hunza nu ne este cunoscuta nici o cultura pe care cancerul s-o menajeze total. Numai despre aceasta mica populatie montana din Himalaia trebuie presupus ca pana la anexarea ei la civilizatia moderna la mijlocul acestui secol cancerul ii era complet strain. Astazi se regasesc urmele acestui tablou al bolii pretutindeni si se pot urmari pana in trecut prin procedee modeme de investigare. Chiar si in mumii de incasi vechi de 500 de ani s-an putut constata tumori. in ciuda acestei raspandiri generale, cancerul a devenit o caracteristica speciala a natiunilor industrializate moderne. Nicaieri altundeva nu castiga atat de vertiginos teren. Argumentul ca el ar fi mai frecvent in tarile industrializate numai pentru ca oamenii ar ajunge acolo la varste mai inaintate este corect raportat ia anumite culturi, dar in principiu nu sta in picioare si poate fi contrazis in diferite puncte. 

Pe de o parte exista tipuri de cancer care inregistreaza apogeul imbolnavirii in anii tineri, pe de alta parte chiar medicina traditionala dovedeste ca anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul pulmonar, se afla foarte clar in legatura cu obiceiuri si otravuri ale civilizatiei noastre. Exista insa culturi vechi care au inlesnit un interval de viata lung cu un risc mai mic de cancer. in cultura chinezeasca de factura taoista cancerul era extrem de rar, cu toate ca oamenii ajungeau in medie mai batrani decat in China zilelor noastre. Centenarii erau considerati ceva normal. Despre locuitorii indieni stravechi ai America de Nord se stie ca erau mai longevivi inaintea supunerii lor decat in vremurile „civilizate" ulterioare. De-abia de cunosteau cancerul inainte, pe cand dupa aceea au trebuit sa plateasca si in acest sens tribut timpurilor modeme.

Masajul si rolul lui

Masajul reprezinta o metoda de prelucrare mecanica a partilor moi ale corpului: piele, tesut subcutanat, tendoane, ligamente, muschi. Masajul se executa dupa anumite reguli, in functie de efectul dorit: nu-mai asupra unei singure structuri din cele enumerate sau asupra intregului organism.
Masajul are asupra pielii o multitudine de efecte, dintre care cele mai importante sunt: imbunatatirea proprietatilor mecanice ale pielii (elasticitate, in special), activarea circulatiei sangelui in piele si a schimburilor metabolice, deschiderea canalelor glandelor pielii favorizind sudoratia si secretia sebacee, marirea tonusului muschilor superficiali. Prin masaj se produc mobilizarea si metabolizarea grasimilor din hipoderm si tesutul subcutan, contribuind la troficitatea pielii si la mentinerea grosimii acestor straturi in limite normale. Masajul poate fi realizat cu efecte extrem de benefice utilizant si ventuze din silicon.

Masajul se executa dupa cateva reguli simple: in primul rand trebuie adaptat tipul de masaj (felul miscarii) la efectul dorit (superficial, profund, recuperare sau intretinere) si la regiunea anatomica pe care o masam, fiind obligatorie respectarea liniilor de tensiune (tractiune) si a modului in care are loc circulatia sangelui in zona respectiva.

Ca regula generala, miscarile de masaj se fac in lungul liniilor de tensiune, care sunt de obicei de-a lungul musculaturii regiunii respective, mai rar sau niciodata perpendicular pe ele, in sensul circulatiei venoase. O mentiune speciala pentru masajul fetei: datorita muschilor foarte numerosi ce cuprind atat muschi drepti, cat si circulari, miscarile de masaj sunt specifice unor mici portiuni (frunte, obraji, ochi). Cand sunt folosite ventuzele, miscarile pot fi liniare sau circulare, cu mentiunea ca se insista pe punctele energetice.

Tipurile de masaj isi iau denumirea de la miscarile folosite. Acestea sunt: miscari de mangaiere, prin care se apasa pielea cu varful degetelor; miscari de ciupire, in care se prinde pielea pentru un scurt timp intre degetul mare si degetul aratator; miscari de framantare, care consta in prinderea pielii si strangerea intre degetul mare si celelalte degete ca si cum s-ar stoarce un burete; miscari de lovire cu degetele, asemanatoare miscarii de lovire a clapelor unui pian, si miscari de frictiune, efectuate cu degetele mainii. De obicei, se incepe cu miscarile fine de mangaiere si se ajunge, intr-o durata variabila de timp, la miscarile de framantare, iar pentru incheiere se executa miscari de frictionare. Pentru ca masajul sa nu irite pielea se indica utilizarea unui ulei de masaj, in special ulei de migdale dulci.

Datorita actiunii sale asupra pielii si efectelor generale, atat tonice cat si estetice, masajul este indicat la toate virstele, fiind necesar chiar in cazul profesiunilor in care se depune un efort fizic sau chiar cand practicam un sport. Datorita unei game foarte mari de miscari, care supun organismul la un efort perfect dozabil, este indicat sub supraveghere medicala la bolnavi cu afectiuni foarte diverse. Poate ca nu ar fi prea mult sa spunem ca masajul trebuie sa constituie un obicei sau o necesitate Ia fel ca dusul.