Tabloul contemporan al cancerului

indaratul diagnosticului cancer se ascunde un mare model, care se poate exprima intr-o multitudine de tablouri de boala. Fiecare dintre ele se refera la om in existenta sa globala, indiferent de organul de la care a pornit initial. In aceasta privinta, eveni.men.tul cancerului este mult prea complex pentru a-1 raporta numai la organul atins. Tendintele lui de extindere asupra intregului corp arata ca este vorba de intregul om. Ca fantoma de groaza a timpului nostru, cancerul nu-i afecteaza numai pe cei direct vizati, ci intreaga societate, care-1 tabuizeaza ca pe nici un alt tablou de boala. Anual mor in Germania 200 000 de persoane din cauza cancerului, pentru 1991 ne asteptam la alte 330 000 de imbolnaviri. Peste jumatate dintre cei afectati mor, si rata absoluta a mortii de pe urma cancerului tot creste, in ciuda reusitelor medicale.

in afara celei a populatiei hunza nu ne este cunoscuta nici o cultura pe care cancerul s-o menajeze total. Numai despre aceasta mica populatie montana din Himalaia trebuie presupus ca pana la anexarea ei la civilizatia moderna la mijlocul acestui secol cancerul ii era complet strain. Astazi se regasesc urmele acestui tablou al bolii pretutindeni si se pot urmari pana in trecut prin procedee modeme de investigare. Chiar si in mumii de incasi vechi de 500 de ani s-an putut constata tumori. in ciuda acestei raspandiri generale, cancerul a devenit o caracteristica speciala a natiunilor industrializate moderne. Nicaieri altundeva nu castiga atat de vertiginos teren. Argumentul ca el ar fi mai frecvent in tarile industrializate numai pentru ca oamenii ar ajunge acolo la varste mai inaintate este corect raportat ia anumite culturi, dar in principiu nu sta in picioare si poate fi contrazis in diferite puncte. 

Pe de o parte exista tipuri de cancer care inregistreaza apogeul imbolnavirii in anii tineri, pe de alta parte chiar medicina traditionala dovedeste ca anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul pulmonar, se afla foarte clar in legatura cu obiceiuri si otravuri ale civilizatiei noastre. Exista insa culturi vechi care au inlesnit un interval de viata lung cu un risc mai mic de cancer. in cultura chinezeasca de factura taoista cancerul era extrem de rar, cu toate ca oamenii ajungeau in medie mai batrani decat in China zilelor noastre. Centenarii erau considerati ceva normal. Despre locuitorii indieni stravechi ai America de Nord se stie ca erau mai longevivi inaintea supunerii lor decat in vremurile „civilizate" ulterioare. De-abia de cunosteau cancerul inainte, pe cand dupa aceea au trebuit sa plateasca si in acest sens tribut timpurilor modeme.